“Înțelepciune, drepți, să ascultăm Sfânta Evanghelie!

SCOPUL CATEHEZEI

• Formarea la credincioși a atitudinii pe care trebuie s-o aibă atunci când se citesc texte din Sfânta Scriptură și conștientizarea importanței acestui moment.

SUGESTII PENTRU CONȚINUT

• Ce este Sfânta Evanghelie?
• Când o ascultăm?
• De ce o ascultăm?
• Cum o ascultăm?

ÎNDRUMĂRI

• Pornind de la explicarea sintagmelor: „Înțelepciune” (este o mărturisire a prezenței lui Hristos și o atenționare asupra felului în care trebuie să-L întâmpinăm: cu sufletul deschis spre primirea Înțelepciunii supreme și cu trupul drept, în stare de veghe) și „Drepți” (ne cere ca noi, care ne apropiem de Dumnezeu și de Sfintele Taine să fim în stare de veghe și nu de lenevire, ci cu toată cucernicia să petrecem această convorbire cu Dumnezeu), catehetul va vorbi despre adevărata valoare duhovnicească pe care o are Sfânta Scriptură pentru fiecare credincios în parte.
• Se va explica de ce cuvântul de învățătură (predica) se rostește după Sfânta Evanghelie.

REPERE SCRIPTURISTICE

• „Și a străbătut Iisus toată Galileia, învățând în sinagogile lor și propovăduind Evanghelia împărăției și tămăduind toată boala și toată neputința în popor.” (Matei 4, 23)
• „Cine are urechi să audă ceea ce Duhul zice Bisericilor: «Celui ce va birui îi voi da să mănânce din pomul vieții, care este în raiul lui Dumnezeu».” (Apocalipsa 2, 7)
• „Iar cuvântul meu și propovăduirea mea nu stăteau în cuvinte de înduplecare ale înțelepciunii omenești, ci în adeverirea Duhului și a puterii.” (I Corinteni 2, 4)
• „Și au zis unul către altul: Oare nu ardea în noi inima noastră, când ne vorbea pe cale și când ne tălcuia Scripturile?” (Luca 24, 32)

REPERE PATRISTICE

SFÂNTUL DIONISIE AREOPAGITUL (sec. I-II)

„Tradiția teologică a Scripturilor este îndoită: o parte arătată, cunoscută prin înțelepciune, și una negrăită, tainică, comunicată simbolic și manifestată în acte sfințitoare. Sfânta Liturghie, fiind simbol și exprimată în simboluri, ne conduce atât la cunoașterea părții arătate a Scripturii, cât și a celei simbolice, ridicându-ne în Dumnezeu prin inițieri neînvățate.” (Epistola IX, 1, în „Opere complete”, Ed. Paideia, București, 1996, p. 266)

SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR (sec. IV)

„Pentru aceea, vă rog să mă urmăriți cu multă atenție, pentru ca, având conducător pe Hristos, să intrăm în oceanul celor scrise în Evanghelie. Dar, pentru a înțelege mai ușor cuvintele mele, vă cer și mă rog – lucru pe care l-am făcut și la tâlcuirea celorlalte cărți ale Sfintei Scripturi – să citiți mai dinainte pericopa evanghelică pe care o tâlcuiesc, pentru ca citirea mai dinainte a pericopei să fie deschzătoare de drum cunoștinței, așa cum a făcut eunucul (Fapte 8, 26-39). Dacă veți face așa, îmi va fi și mie mai ușoară tâlcuirea, că multe sunt locurile greu de înțeles din Evanghelia lui Matei și se întâlnesc la tot pasul.” (Omilia I la Matei, VI, în Scrieri III…, p. 22, în Sfântul Ioan Gură de Aur, „Despre citirea Sfintei Scripturi”, Ed. Cuvântul Vieții, București, 2016, p. 29)

„Să luăm, așadar, aminte la citirea Sfintelor Scripturi. Dacă ești cu luare-aminte la Scripturi, Cartea sfântă îți scoate tristețea din suflet, îți sădește bucurie, pierde răutatea, înrădăcinează virtutea, nu te lasă să suferi în tulburare grijilor care te învăluiează. Marea se înfurie, dar tu călătorești în liniște; că ai cârmaci citirea Dumnezeieștilor Scripturi.” (Omilie rostită când Eutropiu a fost ridicat, fiind găsit afară din biserică; și despre rai; și despre Scriptură; și la cuvintele: „Stătut-a împărăteasa de-a dreapta ta” (Psalmi 44, 11), 1, în „Despre desfătarea celor viitoare. Să nu deznădăjduim. Nouă cuvântări la Cartea Facerii”, EIBMBOR, București, 2008, p. 92)

SFÂNTUL MAXIM MĂRTURISITORUL (sec. VI-VII)

„Cunoștința exactă a cuvintelor Duhului (din Scriptură) se descoperă numai celor vrednici de Duhul, adică numai acelora care printr-o îndelungată cultivare a virtuților, curățindu-și mintea de funinginea patimilor, primesc cunoștința celor dumnezeiești.” (Despre diferite locuri grele din dumnezeiasca Scriptură. Răspunsuri către Talasie, 65, în „Filocalie”, vol. III, Tipografia Arhidiecezană, Sibiu, 1948, p. 423)

REPERE TEOLOGICE

ARHIMANDRITUL SOFRONIE SAHAROV (1896-1993)

„Dacă, dintr-un motiv sau altul, Biserica s-ar găsi lipsită de toate cărțile: de Vechiul și Noul Testament, de operele Sfinților Părinți, de cărțile liturgice, atunci Tradiția ar reconstitui Scriptura, firește nu cuvânt cu cuvânt, ci într-un alt limbaj. Dar în ce privește conținutul ei esențial, această nouă Scriptură ar continua să fie expresia aceleiași «credințe dată sfinților, odată pentru totdeauna» (Iuda 1, 3) și manifestarea unuia și aceluiași Duh Ce lucrează în chip neschimbabil în Biserică.” (Viața și învățătura starețului Siluan Athonitul, Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 78)

PĂRINTELE ALEXANDER SCHMEMANN (1921-1983)

„Numai Biserica cunoaște și păstrează sensul Scripturii, întrucât în taina Cuvântului care se săvârșește în adunarea Bisericii, Duhul Sfânt vivifică trupul Scripturii, prefăcându-l în Duh și Viață.” (Euharistia, Taina Împărăției, Ed. Sophia, București, 2012, p. 84)

„În ziua denumită a soarelui [Sunday=Duminică], noi avem adunarea la un loc a tuturor celor care trăiesc în orașe și sate, și, atât cât permite timpul, se citește ceea ce au spus apostolii sau din scrierile prorocilor. Când termină cititorul, proistosul ia cuvântul și ne dă povățuiri și îndemnuri, ca să fie imitate lucrurile frumoase. După aceea ne ridicăm și înălțăm rugăciuni. După ce terminăm rugăciunile… se aduce pâine și vin și apă…” (Ibidem, p. 71)

REPERE LITURGICE

„Strălucește în inimile noastre, Iubitorule de oameni Doamne, lumina cea curată a cunoașterii dumnezeirii Tale și deschide ochii gândului nostru spre înțelegerea evanghelicelor Tale propovăduiri. Pune în noi și frica fericitelor Tale porunci, ca, toate poftele trupești călcând, să viețuim duhovnicește, cugetând și făcând toate cele ce sunt spre bună-plăcerea Ta. Că Tu ești luminarea și sfințirea sufletelor noastre și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.” (Rugăciunea dinainte de Evanghelie, Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur)

„Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfântului, întru tot lăudatului Apostol și Evanghelist (N), să-ți dea ție, celui ce binevestești, cuvânt cu putere multă, spre plinirea Evangheliei iubitului Său Fiu, a Domnului nostru Iisus Hristos.” (Rugăciunea de binecuvântare a diaconului înainte de citirea Evangheliei, Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur)

„Și pentru ca să ne învrednicim noi a asculta Sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeul nostru să-L rugăm…” (Stih înainte de citirea Evangheliei, slujba Utreniei)

COMPETENȚE

La sfârșitul catehezei, participanții vor fi capabili:

• să conștientizeze faptul că în Sfânta Liturghie lucrarea Duhului Sfânt face ca evenimentele scripturistice să fie actualizate, Liturghia reprezentând o continuare harică a evenimentelor Scripturii;
• să înțeleagă faptul că, încă din vechime, la momentele de bucurie ale Bisericii, rugăciunile au fost făcute stându-se drept, în picioare. Duminica, în special, dar și în alte perioade din anul bisericesc, pentru bucuria Învierii Mântuitorului Hristos sau a praznicului împărătesc respectiv, nu se îngenunchea. Astfel, s-a transmis această rânduială până astăzi și găsim diferite perioade în anul bisericesc în care nu îngenunchem.

BIBLIOGRAFIE

1. Biblia sau Sfânta Scriptură, EIBMO, București, 2008.

2. ANANIA, Arhiepiscopul Clujului, Bartolomeu, Cartea deschisă a împărăției, EIBMBOR, București, 2005.

3. BRANIȘTE, Pr. prof. univ. dr. Ene, Liturgica specială, Ed. Basilica, București, 2016.

4. Idem, Liturgica teoretică, manual pentru seminariile teologice, EIBMBOR, București, 2002.

5. BOTEZAN, pr. Florian, Sfânta Liturghie, cateheza desăvârșită, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2005.

6. FOUNDOULIS, Ioannis, Dialoguri Liturgice, vol. II, Ed. Bizantină, București, 2009.

7. GORDON, pr. prof. dr. Vasile, Cateheze pastorale pe înțelesul tuturor, vol. II, Ed. Sophia, București, 2012.

8. NECULA, pr. Constantin, Ce va da omul în schimb pentru sufletul său?, ediția a II-a, Ed. Agnos, Sibiu, 2016.

9. SAVA, Pr. prof. dr. Viorel, În Biserica slavei Tale, vol. I, Ed. Doxologia, Iași, 2012.