“Faceți tot ceea ce vă va spune!” (Ioan 2, 5)
SCOPUL CATEHEZEI
Conștientizarea credincioșilor asupra faptul că cine ascultă cuvântul lui Dumnezeu și împlinește poruncile Lui moștenește viața veșnică. Cuvântul lui Dumnezeu este sursa vieții!
SUGESTII PENTRU CONȚINUT
- „Fericiți sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu și-l păzesc.” (Luca 11, 28)
- Omul Îl cunoaște pe Dumnezeu în măsura împlinirii poruncilor Lui.
- Sfânta Scriptură – îndrumar de viață creștină.
ÎNDRUMĂRI
Pornind de la modelul ascultării de Dumnezeu, care este Maica Domnului („Fie mie după cuvântul Tău” – Luca 1, 38) și de la îndemnul pe care ea îl adresează la nunta din Cana Galileii, suntem chemați să acordăm atenția și ascultarea cuvenită cuvintelor Domnului Iisus Hristos.
Doar cel care ascultă și împlinește cuvintele Sale Îl găsește pe Dumnezeu, Cel care stă ascuns în poruncile Sale.
REPERE SCRIPTURISTICE
„Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh și sunt viață.” (Ioan 6, 63)
„Cel ce ascultă cuvântul Meu și crede în Cel ce M-a trimis pe Mine are viață veșnică și la judecată nu va veni, ci s-a mutat din moarte la viață.” (Ioan 5, 24)
„În toate luați paveza credinței, cu care veți putea să stingeți toate săgețile cele arzătoare ale vicleanului. Luați și coiful mântuirii și sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu.” (Efeseni 6, 17)
„Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos spre învățătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre înțelepțirea cea întru dreptate. Astfel ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit, bine pregătit pentru orice lucru bun.” (II Timotei 3, 16-17)
„Căci cuvântul lui Dumnezeu e viu și lucrător și mai ascuțit decât orice sabie cu două tăișuri, și pătrunde până la despărțitura sufletului și duhului, dintre încheieturi și măduvă, și destoinic este să judece simțirile și cugetările inimii.” (Evrei 4, 12)
„Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu.” (Matei 4, 4)
„Dacă veți rămâne în cuvântul Meu, sunteți cu adevărat ucenici ai Mei.” (Ioan 8, 31)
REPERE PATRISTICE
SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR (sec. IV)
„Cuvântul lui Hristos să locuiască întru voi bogat întru toată înțelepciunea, învățându-vă și înțelepțindu-vă pe voi înșivă, cu psalmi și cu laude, și cu cântări duhovnicești, întru har cântând întru inimile voastre Domnului. Și orice faceți cu cuvântul sau cu lucrul, toate întru numele Domnului Iisus, mulțumind lui Dumnezeu Tatăl prin El.” (Omilia IX, Cap. 3, 16-17, în „Comentariile sau explicarea epistolei către Coloseni, I și II Thesaloniceni a celui întru Sfinți Părintelui nostru Ioan Chrisostom Archiepiscopul Constantinopolei”, București, 1905)
SFÂNTUL TEOFAN ZĂVORÂTUL (1815-1891)
„Celui care a întrebat cum poate să se mântuiască, Domnul i-a pus, la rându-I, întrebarea: «Ce este scris în lege? Cum citești?». Prin aceasta a arătat că pentru a dezlega orice nedumerire, trebuie să ne folosim de cuvântul lui Dumnezeu; iar pentru a nu avea, îndeobște, nedumeriri, cel mai bine ar fi să citim mereu cuvântul lui Dumnezeu, să îl citim cu luare aminte, cu chibzuință, cu simțire, aplicându-l la viața noastră și împlinind cele privitoare la gânduri – prin gândurile noastre, cele privitoare la simțăminte – prin simțămintele și stările noastre sufletești, cele privitoare la fapte – prin faptele noastre. Cel ce ia aminte la cuvântul lui Dumnezeu culege înțelesuri luminoase cu privire la tot ce e în sine, împrejur de sine și mai presus de sine: cuvântul lui Dumnezeu îi lămurește datoriile pe care le are în orice întâmplare a vieții, înșirând pe firul conștiinței, ca niște mărgăritare de mult preț, sfintele îndreptări, iar conștiința îi va arăta mai apoi, limpede și în amănunt, ce și când să facă pentru a plăcea Domnului; îi potolește patimile, asupra cărora citirea cuvântului lui Dumnezeu are întotdeauna o înrâurire liniștitoare. Oricare patimă te-ar tulbura, apucă-te să citești cuvântul lui Dumnezeu, și patima se va potoli treptat, până ce se va stinge de tot. Cel care se îmbogățește cu cunoașterea cuvântului lui Dumnezeu va avea deasupra sa stâlpul de nor care i-a călăuzit pe israeliteni în pustie.” (Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, trad. de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Ed. Sophia, București, 1999, pp. 216-217)
SFÂNTUL NICOLAE VELIMIROVICI (1881-1956)
„Cuvântul lui Dumnezeu este deopotrivă tăria și lumina sufletului. Cel ce citește cuvântul lui Dumnezeu dă hrană, putere și lumină sufletului său. Cel ce poate ar trebui să citească cuvântul lui Dumnezeu din Sfânta Scriptură, iar cel ce nu poate ar trebui să-l asculte pe cel ce citește din Sfânta Scriptură.” (Dicționarul vieții veșnice, Ed. Egumenița, Galați, 2014, p. 425)
REPERE TEOLOGICE
SFÂNTUL IUSTIN POPOVICI (1894-1979)
„După atotadevărata și Sfânta Evanghelie a unicului și de neînlocuitului nostru Domn și Mântuitor: «Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh și sunt viață» (Ioan 6, 63), căci fiecare dintre ele revarsă din sine o putere mântuitoare, sfințitoare, plină de har, de viață dătătoare și transfiguratoare. Fără adevărul sfânt al Sfintei Treimi, noi nu ne împărtășim din acea putere ce se revarsă din Sfânta Treime și pe care noi o dobândim prin credință, putere care ne dă viață, ne sfințește, ne îndumnezeiește și ne mântuiește.” (Credința ortodoxă și viața în Hristos, trad. de prof. Paul Bălan, Ed. Bunavestire, Galați, 2003, p. 22)
PĂRINTELE RAFAIL NOICA (n. 1942)
„Porunca lui Dumnezeu nu este ceva care Dumnezeu așteaptă moralmente să o împlinim, fiindcă El știe că noi nu o putem împlini, fiindcă nu este poruncă morală, ci este descoperire [a ceea ce] este Însuși Dumnezeu. Porunca lui Dumnezeu este viață dumnezeiască pe care noi nu o putem în niciun fel atinge, dar putem să strigăm: Doamne! Doamne, iubesc porunca ta, dar tu vezi că nu pot s-o trăiesc, cum zicea Părintele Sofronie: Vino, Tu, și sălășluiește, Tu, întru mine, și lucrează, Tu, întru mine cele cu neputință omului.” (Despre poruncile lui Dumnezeu și deznădejdea noastră – predică ținută la 1 decembrie 2002, București, Biserica Studenților – Sfântul Nicolae)
PĂRINTELE VASILE GORDON (n. 1954)
„«De vrei să intri în viață, păzește poruncile!» (Matei 19, 17). Nu-i nimeni obligat, ci invitat, chemat, să le respecte. După cum nu-i nimeni obligat să îmbrățișeze creștinismul și ortodoxia. Dar dacă dorim să fim socotiți în rândul creștinilor ortodocși, atunci vom respecta, desigur, legile ortodoxiei, în literă și în duh. Nu pe jumătate, nu după chef, nu după interpretări proprii, ci complet, necondiționat, fără intermitențe. După voia Domnului, nu după voia noastră.” (Predică la Duminica a XII-a după Rusalii, sursa: www.doxologia.ro)
COMPETENȚE
La sfârșitul catehezei, participanții vor fi capabili:
- să înțeleagă importanța citirii, înțelegerii și respectării cuvântului lui Dumnezeu cuprins în Sfânta Scriptură;
- să conștientizeze faptul că respectând poruncile divine ajungem la cunoașterea lui Dumnezeu și a voii Sale.
BIBLIOGRAFIE
- MOISESCU, Iustin, Folosul citirii Sfintei Scripturi după Sfântul Ioan Hrisostom, în „Revista teologică”, anul 1943, Nr. 1-2.
- COMAN, Pr. Prof. Dr. Constantin, Biblia în Biserică, Ed. Bizantină, București, 1997, cap. „Poruncile dumnezeiești”, pp. 27-30.
- MIHOC, pr. prof. dr. Vasile, Lumina Evangheliei. Exegeze la Evangheliile duminicale, Ed. Agnos, Sibiu, 2016.
- PETCU, Liviu, Sfântul Ioan Gură de Aur ne îndeamnă să stăruim în citirea Sfintei Scripturi, „Ziarul Lumina”, ediția din 30 ianuarie 2010.
