Acțiunea catehetică face parte deopotrivă atât din misiunea episcopului, preotului și persoanelor consacrate, cât și din activitatea credincioșilor laici, ca vocație a tuturor acelora care privesc cu speranță spre noua evanghelizare.

Mihai Roca |  25 octombrie 2019


 

Reorganizarea catehezei este în desfășurare și necesită un studiu aprofundat care să analizeze impactul exercitat asupra pastorație locale atât de traducerea unor catehisme, documente și lucrări de referință din cateheza Bisericii Catolice, cât și de noul imbold adus în activitatea catehetică în special de Sinodul Diecezan, de asociațiile de laici și de activitatea publicistică („Lumina Creștinului”, „Viața”, „Mesagerul Sfântului Anton”) și editorială („Sapientia”, „Presa Bună”, „Serafica”).

După anul 1990 au fost publicate și sunt folosite în cateheză nu mai puțin de șase catehisme: Micul Catehism de la Fulda (Münster, 1990), Credința catolică exprimată de episcopii din Belgia (București, 1991), Catehismul Bisericii Catolice (București, 1993), Youcat. Catehismul Bisericii Catolice pentru tineri (Iași, 2012), Compendiul Catehismului Bisericii Catolice (Iași, 2006) și YOUCAT pentru copii. Catehismul catolic pentru copii și părinți (Iași, 2018). Ar fi de dorit să se facă un studiu comparat pentru a se observa aportul adus de aceste catehisme la transmiterea credinței în contextul actual.

Inițiativele formative și pastorale din ultimii 25 de ani, promovate de persoanele consacrate și de laici fie la Centrul pastoral și de spiritualitate de la Traian, județul Neamț, fie în alte centre, case și oratorii din Dieceză, completează totodată marele efort de reorganizare a acțiunii catehetice și de adaptare a acesteia la noua situație culturală și socială, ivită mai ales după anul 2007.

În prezent, se poate spune că acțiunea catehetică a încetat de a mai fi o datorie doar a Bisericii, înțeleasă ca instituție, o misiune a episcopului, a misionarului, a preotului și a dascălului, așa cum era până nu demult. Acțiunea catehetică trebuie să facă parte și din activitatea credincioșilor laici, ca o vocație a tuturor acelora care privesc cu speranță spre noua evanghelizare.

Ce trebuie să facă Biserica Catolică din Moldova pentru ca drumul de credință să crească? La această întrebare a răspuns Sinodul Diecezan (8 decembrie 2001-8 decembrie 2004) atât prin analiza făcută în cele 49 de teme catehetice expuse în special în cadrul predicii duminicale, în perioada 9 decembrie 2001-27 octombrie 2002, cât și în cele 17 teme pastorale aprofundate și discutate în cadrul lucrărilor sinodale.

Aceeași întrebare despre actualizarea catehezei rămâne deschisă și imperativă pentru proiectul pastoral al Diecezei de Iași și pentru fiecare creștin care își mărturisește credința în acest spațiu.

Cu siguranță, așa cum s-a remarcat în cadrul sesiunilor de lucru de la Sinodul Diecezan, misiunea catehezei își dezvăluie valențele mai ales în aspect operativ și are nevoie de parohi și de creștini convinși de idealuri catehetice. Dacă ar rămâne la nivelul reflecției și al analizei, ce valoare ar mai avea efortul de reînnoire a catehezei locale?

De asemenea, acțiunea catehetică are nevoie de cateheți și de consilii pastorale parohiale, de o nouă metodologie, de o publicație specifică și de un centru diecezan de cercetare. Desigur, în perspectiva noii evanghelizări, aceste deziderate necesită o restructurare a strategiei pastorale diecezane și o reorganizare a catehezei la nivel parohial.