Tema a XXX-a: „Eu sunt pâinea vieții” – propusă de Oficiul pentru Cateheză al Diecezei de Iași în seria întâlnirilor Lectio Divina din Timpul de peste an – prezintă conversația lui Isus cu mulțimea, cu „iudeii” şi cu discipolii despre pâinea vieții  (In 6,24-35).
Mariana Sofronie | 30 iulie 2018

Văzuseră minunea, se săturaseră şi voiau să li se mai dea pâine. Însă nu erau preocupați să vadă semnul sau ce voia să transmită Dumnezeu prin acesta. Când Isus s-a întâlnit cu oamenii în sinagoga din Cafarnaum, a avut cu ei o lungă conversație, numită Discursul despre Pâinea vieții (In 6,22-71). Nu este un discurs în adevăratul sens al cuvântului, ci este vorba despre șapte dialoguri scurte prin care se explică semnificația înmulțirii pâinilor, simbol al noului exod şi al cinei euharistice.

Întâlnirea Lectio Divina este organizată în următoarele două centre:
– Casa Providenței, Capela „Sfântul Iosif” din Iași: joi, 2 august 2018, ora 18:00;
– Mănăstirea „Maica Unității” din Viișoara (Neamț): vineri, 3 august 2018, ora 19:00.

În timpul conversației, oamenii se simțeau tot mai contrariați de cuvintele lui Isus. Dar Isus nu a renunțat şi nu a schimbat orientarea şi tonalitatea dialogului său. Părea că s-a ajuns la un blocaj, și pe măsură ce conversația înainta, tot mai puțini oameni au rămas împreună cu Isus. Au rămas în cele din urmă doar cei doisprezece apostoli, dar Isus nu putea avea încredere nici măcar în ei. Din nefericire, și astăzi se întâmplă același lucru: atunci când evanghelia cere mai mult angajament, mulţi oameni se îndepărtează.