Lectio Divina: „Despre ceea ce este pur şi impur”

„Despre ceea ce este pur şi impur” este a treizecea și patra temă propusă de Oficiul pentru Cateheză al Diecezei Romano-Catolice de Iași în seria întâlnirilor Lectio Divina din Timpul de peste an (Anul B). Textul descrie unele obiceiuri religioase din timpul lui Isus (Mc 7,1-8.14-15.21-23).

 

În timpul acestei lectio divina, te invit să privești cu atenție la atitudinea lui Isus față de problematica purității rituale.

Marcu tratase deja această temă. Să vedem câteva exemple.

În Mc 1,23-28, Isus alungase un duh necurat, în Mc 1,40-45 vindecase un lepros, iar în Mc 5,25-34 vindecase o femeie considerată impură.

În diferite alte momente, Isus i-a atins pe cei bolnavi fără teama de a deveni impur.

Acum, în capitolul 7, Isus îi ajută pe interlocutorii săi să aprofundeze atât conceptul de puritate, cât şi legile despre puritate.

„Doamne Isuse, tu ne inviţi mereu să primim şi să păstrăm cuvântul tău, pentru ca el să fie pentru noi un germen de viaţă veşnică. Cuvântul tău are puterea de a ajunge în inima noastră şi să o transforme.

Doamne Isuse, Cuvântul tău să ne învețe cum să facem binele și cum să căutăm dreptatea. Să ne arate cum trebuie să îl ajutăm pe cel slab şi oprimat, cum trebuie să apărăm drepturile orfanilor şi ale văduvelor.

Doamne Isuse, privește la limitele noastre şi fii îndurător. Nu privi la păcatele noastre; dacă tu nu ne mântuieşti, cine poate să ne mântuiască? Eliberează-ne de pericolul de a fi ascultători fără memorie (Iac 1,25). Cuvântul tău să fie mereu o făclie pentru paşii noştri (cf. Ps 119), pentru a-ţi oferi o jertfă vie, sfântă şi bineplăcută ţie: viaţa noastră reînnoită de împlinirea voinţei tale (Rom 12,1-2).

Trimite-ne Duhul tău pentru ca, asemenea Sfintei Fecioare, să te primim în noi, Cuvânt întrupat, care ne transformi inimile pentru a trăi ca adevăraţi fii ai lui Dumnezeu. Amin.”

(Lectio divina, Rugăciune finală)

 

Versiunile tet şi pdf pot fi descărcate de aici: Lectio divina (Anul B).

Imagine: Achille Mazzotti, Gesù tra gli scribi e i farisei, 1844

Sursa: avvenire.it