„Pâinea vieții” este a treizecea temă propusă de Oficiul pentru Cateheză al Diecezei Romano-Catolice de Iași în seria întâlnirilor Lectio Divina din Timpul de peste an (Anul B). Textul prezintă neîncrederea iudeilor în Isus care spusese despre sine „Eu sunt pâinea care s-a coborât din cer” (In 6,41-51).

Dacă murmurarea noastră ar fi asemenea unei adieri de vânt, ar putea fi un acompaniament pentru cuvintele veşnice care se oferă pentru noi: „Eu sunt pâinea cea vie care s-a coborât din cer”.

Ce mare bucurie, ştiind că această pâine veşnică nu este un necunoscut, ci este Isus, fiul lui Iosif, o persoană căreia îi cunoaştem tatăl şi mama! Mâncăm trupul său, însă noi suntem cei asimilaţi de El, pentru că cine mănâncă această pâine nu moare. Pâinea cea vie este o pâine care se naşte din iubirea Tatălui.

Suntem invitaţi să ascultăm şi să învăţăm pentru a merge la El pe calea credinței, o cale ce ne permite să vedem dincolo de limitele noastre omeneşti.

Doar Cel care vine de la Dumnezeu l-a văzut pe Tatăl. Iar omul îl „vede” pe Tatăl, dar numai atunci când își transformă trupul în iesle pentru pâinea cea vie. Pustiu şi moarte, cer şi viaţă: o dulce unire care are loc în timpul împărtășirii cu trupul lui Isus Cristos.

Pe altarul inimii, pâinea coborâtă din cer îi oferă omului rătăcit viața veșnică.

 

Versiunile text şi pdf pot fi descărcate de aici: Lectio divina (Anul B).

Imagine: Luca Signorelli, Comunione con gli apostoli, 1512

Sursa: wikipedia.org