Lectio Divina: „Parabola celor zece fecioare” este a douăzeci și cincea temă propusă de Oficiul pentru Cateheză al Diecezei Romano-Catolice de Iași în seria întâlnirilor Lectio Divina din Timpul de peste An (Anul A). Textul biblic prezintă o parabolă despre evenimentul sosirii neașteptate a împărăției lui Dumnezeu în viața persoanelor  (Mt 25,1-13).

Mihai Roca  |  2 noiembrie 2020


Cu respectarea normelor date de autoritățile civile privind măsuri de prevenire și de răspândire a COVID-19, întâlnirea Lectio Divina se va desfășura în următoarele centre:

– Mănăstirea „Maica Unității” din Viișoara, miercuri, 4 noiembrie 2020, ora19:00.
– „Casa Providenței” din Iași, vineri, 6 noiembrie 2020, ora 18:00.

Prin intermediul parabolelor, lui Isus îi place să folosească fapte binecunoscute ale vieții poporului ca termen de comparație pentru a clarifica un aspect cunoscut al împărăției lui Dumnezeu.

În general, Isus nu explică parabolele, ci spune: „Cine are urechi de auzit, să audă.”  Sau: „Așa este. Ați auzit! Acum încercați să înțelegeți.” El provoacă persoanele pentru ca faptele cunoscute din viața de zi cu zi să le ajute să descopere chemările lui Dumnezeu în viața lor. Îi implică pe ascultători în descoperirea semnificației parabolei. Experiența pe care fiecare o are despre faptul din viața cotidiană povestit în parabolă contribuie la descoperirea sensului cuvintelor lui Isus. Aceasta ne arată că Isus avea încredere în capacitatea de înțelegere a persoanelor. Ele devin coproducătoare ale semnificației.

Concluzia lui Isus însuși, la sfârșitul acestei povestiri, este un cuvânt care poate servi drept cheie de lectură pentru întreaga parabolă: „Vegheați, așadar, pentru că nu știți nici ziua, nici ceasul!” Dumnezeu poate sosi în orice oră a vieții voastre. Toți trebuie să fie pregătiți. Asemenea fecioarelor de la nuntă, toți trebuie să fie prudenți și precauți, purtând cu ei ulei suficient. Adică trebuie să fie atenți pentru a nu fi motiv de confuzie pentru alții, chiar dacă aceștia insistă asupra unor lucruri bune, cum ar fi partajarea. Trebuie să învețe să fie mereu vigilenți în serviciul oferit lui Dumnezeu și aproapelui.

Vino, Duhule Sfinte, umple inimile credincioșilor tăi!
Tu, care ai venit deja pentru a ne face credincioși, vino acum să ne faci fericiți!
Tu, care ai venit pentru ca, ajutaţi de tine, să putem să ne bucurăm în speranța gloriei fiilor lui Dumnezeu,
vino din nou pentru ca să ne putem bucura și pentru că avem această speranță!
Ție îți revine menirea de a confirma, consolida,
perfecționa și de a duce la bun sfârșit.
Tatăl ne-a creat, Fiul ne-a mântuit:
așadar, îndeplinește ceea ce ţi se cuvine!
Vino să ne faci părtași la întregul adevăr, la delectarea cu marele Bine,
la vederea Tatălui, la belșugul tuturor desfătărilor,
la bucuria bucuriilor! Amin.
(Gualtiero di S. Vittore)

Versiunile text şi pdf pot fi descărcate de aici: Lectio divina (Anul A).

 

Imagine: William Blake, Fecioarele înțelepte și nechibzuite (1826)
Sursa: commons.wikimedia.org.